În lumea ta ar fi cazul să-ți amintești
Că prin lucrurile simple te-am făcut să zâmbești
În lumea ta e doar un singur vinovat, eu
Pentru tot ce s-a-ntâmplat mereu.
Imaginația ta e arta când începe cearta,
Dar nu tot ce-ți trece prin minte e realitatea.
Adevărul e că-mi fac de cap cu alta,
O cheama paranoia și e prietena ta.
Dacă m-am rătăcit, de ce știu ce simt
Și cum te-am găsit mereu prin orice labirint.
Cel mai mare nesimțit sau cel mai bun iubit,
Ți-am spus
Că la cele mai multe întrebări tacerea i cel mai bun răspuns.
Simpla iubire, ce loc ciudat de complicat
Și oamenii cred că sentimentele stau sub contract.
Ai dreptate, nici acum nu m-am schimbat
De asta, când te trezești, probabil o să fiu plecat.
Dar și tăcerea-i un răspuns,
Azi îmi arăți ce nu mi-ai spus.
Ai fi erou daca-i putea
Să recunoști ca-i vina ta.. (Să recunoști că-i vina ta..)
Te-am purtat în palme și mi-ai scris in piele,
Te-am plimbat prin toate visele mele.
În ochii tăi, să fiu ca la-nceput,
Asta e tot ce am cerut.
Mi-am aruncat în aer zidurile,
Iubirea ta îmi taie aripile.
Zi-mi tu pentru ce..
Dar și tacerea i un răspuns,
Azi îmi arăți ce nu mi-ai spus.
Ai fi erou daca-i putea
Să recunoști ca-i vina ta.. (x2)