În lumea ta ar fi cazul să-ți amintești Că prin lucrurile simple te-am făcut să zâmbești În lumea ta e doar un singur vinovat, eu Pentru tot ce s-a-ntâmplat mereu. Imaginația ta e arta când începe cearta, Dar nu tot ce-ți trece prin minte e realitatea. Adevărul e că-mi fac de cap cu alta, O cheama paranoia și e prietena ta. Dacă m-am rătăcit, de ce știu ce simt Și cum te-am găsit mereu prin orice labirint. Cel mai mare nesimțit sau cel mai bun iubit, Ți-am spus Că la cele mai multe întrebări tacerea i cel mai bun răspuns. Simpla iubire, ce loc ciudat de complicat Și oamenii cred că sentimentele stau sub contract. Ai dreptate, nici acum nu m-am schimbat De asta, când te trezești, probabil o să fiu plecat. Dar și tăcerea-i un răspuns, Azi îmi arăți ce nu mi-ai spus. Ai fi erou daca-i putea Să recunoști ca-i vina ta.. (Să recunoști că-i vina ta..) Te-am purtat în palme și mi-ai scris in piele, Te-am plimbat prin toate visele mele. În ochii tăi, să fiu ca la-nceput, Asta e tot ce am cerut. Mi-am aruncat în aer zidurile, Iubirea ta îmi taie aripile. Zi-mi tu pentru ce.. Dar și tacerea i un răspuns, Azi îmi arăți ce nu mi-ai spus. Ai fi erou daca-i putea Să recunoști ca-i vina ta.. (x2)