– In sufletul fiecarui om, clipa de clipa decurge o lupta,
care se aseamana cu o lupta dintre doi lupi. Unul reprezinta:
raul, invidia, gelozia, dezamagirea, egoismul, ambitia si minciuna.
Celalat reprezinta: pacea, dragostea, speranta,
adevarul, bunatatea si devotamentul.
– Si care dintre acesti doi lupi castiga?
– Intotdeauna castiga acela pe care tu il hranesti!
(F. Charm – In pustiu)
Norul naste ploaie cum floarea naste flori
Ura doar razboaie si dragostea, fiori
Frica naste lasi, sarutul, pasiune
Drumul cere pasi ca viata-i o misiune.
Viata naste vieti si noptile dimineti
Copacii , oxigen, inchisorile pereti.
Stresul naste boala, demnitatea, caracter
Oamenii traiesc si pier sub acelasi cer.
Muzica naste trairi si focul caldura
Cuvintele pot fi pictura-n literatura!
Timpul naste ani, cartierele golani,
Saracia, datorii cand mancarea cere bani.
Omul naste zambet, dar naste si lacrimi
Naste judecata dreapta sau cade in patimi.
Omul! Cea mai complexa fiara
Face iadul sa-nfloreasca si raiul sa moara.
In pustiu ratacesc
Si cu mine vorbesc. (x2)
Toate au un rost in lume nimic nu se schimba
Doar omul zi de zi e altul, nu-i cel din oglinda,
M-am inchis in sine, sa caut pacea-n mine
Si n-am deschis la nimeni ce voia sa ma aline.
Lumea s-a intors pe dos intr-un mod hidos
Sistem religios ce predica mincinos;
Ingerii cer ajutor, sunt ocoliti de medici
Iar diavoli deghizati in popi se plimba prin biserici!
Ceasornicul in anii mei cu sete groapa-mi sapa
Vad zilnic suflete prea mari ce au intrat la apa
Cum au venit au si plecat poate-asa mi-e scris in stele
Ieri ma iubeau, azi m-au uitat, cand zilele-mi sunt grele.
Si-apoi cand ii privesc in ochi gurile sunt mute
Atatia Iuda stau la coada obrazul sa-l sarute
Intr-un mediu surd, sunt ultima reduta
Ca mult prea multi m-aud, dar oare cati m-asculta?
In pustiu ratacesc
Si cu mine vorbesc. (x2)
Impacat c-asa e viata, grea ca pietrele de moara
Impacat cu umarul gol ce crucea grea mi-o cara
Impacat vreau sa fiu liber stiu ca toate au un pret
Impacat cu ochii reci ce ma privesc cu dispret
Padure fara uscaciuni, n-a fost niciodata
Asa cum viata din Iordan moare-n Marea Moarta
Fericirea-i perceputa in zeci de mii de feluri
D-aia pentru toti e transformata-n principale teluri
La ce bun sa nu fiu bun si mie mi-o spun,
Sa nu devin taifun si sa cer carne de tun,
Sa nu vreau sa ma razbun, demonii sa mi-i expun
Prin tot ce fac ce spun sa fiu perceput nebun!
Pun capul pe perna noaptea ascult viorile
Ca poate maine nu mai vine soarele cu zorile
Iar tie omule iti las toate piesele
Respectul si dragostea ce-mi oglindesc textele
In pustiu ratacesc
Si cu mine vorbesccc. (x2)