– In sufletul fiecarui om, clipa de clipa decurge o lupta, care se aseamana cu o lupta dintre doi lupi. Unul reprezinta: raul, invidia, gelozia, dezamagirea, egoismul, ambitia si minciuna. Celalat reprezinta: pacea, dragostea, speranta, adevarul, bunatatea si devotamentul. – Si care dintre acesti doi lupi castiga? – Intotdeauna castiga acela pe care tu il hranesti! (F. Charm – In pustiu) Norul naste ploaie cum floarea naste flori Ura doar razboaie si dragostea, fiori Frica naste lasi, sarutul, pasiune Drumul cere pasi ca viata-i o misiune. Viata naste vieti si noptile dimineti Copacii , oxigen, inchisorile pereti. Stresul naste boala, demnitatea, caracter Oamenii traiesc si pier sub acelasi cer. Muzica naste trairi si focul caldura Cuvintele pot fi pictura-n literatura! Timpul naste ani, cartierele golani, Saracia, datorii cand mancarea cere bani. Omul naste zambet, dar naste si lacrimi Naste judecata dreapta sau cade in patimi. Omul! Cea mai complexa fiara Face iadul sa-nfloreasca si raiul sa moara. In pustiu ratacesc Si cu mine vorbesc. (x2) Toate au un rost in lume nimic nu se schimba Doar omul zi de zi e altul, nu-i cel din oglinda, M-am inchis in sine, sa caut pacea-n mine Si n-am deschis la nimeni ce voia sa ma aline. Lumea s-a intors pe dos intr-un mod hidos Sistem religios ce predica mincinos; Ingerii cer ajutor, sunt ocoliti de medici Iar diavoli deghizati in popi se plimba prin biserici! Ceasornicul in anii mei cu sete groapa-mi sapa Vad zilnic suflete prea mari ce au intrat la apa Cum au venit au si plecat poate-asa mi-e scris in stele Ieri ma iubeau, azi m-au uitat, cand zilele-mi sunt grele. Si-apoi cand ii privesc in ochi gurile sunt mute Atatia Iuda stau la coada obrazul sa-l sarute Intr-un mediu surd, sunt ultima reduta Ca mult prea multi m-aud, dar oare cati m-asculta? In pustiu ratacesc Si cu mine vorbesc. (x2) Impacat c-asa e viata, grea ca pietrele de moara Impacat cu umarul gol ce crucea grea mi-o cara Impacat vreau sa fiu liber stiu ca toate au un pret Impacat cu ochii reci ce ma privesc cu dispret Padure fara uscaciuni, n-a fost niciodata Asa cum viata din Iordan moare-n Marea Moarta Fericirea-i perceputa in zeci de mii de feluri D-aia pentru toti e transformata-n principale teluri La ce bun sa nu fiu bun si mie mi-o spun, Sa nu devin taifun si sa cer carne de tun, Sa nu vreau sa ma razbun, demonii sa mi-i expun Prin tot ce fac ce spun sa fiu perceput nebun! Pun capul pe perna noaptea ascult viorile Ca poate maine nu mai vine soarele cu zorile Iar tie omule iti las toate piesele Respectul si dragostea ce-mi oglindesc textele In pustiu ratacesc Si cu mine vorbesccc. (x2)