[Versul 1: Aforic]
Azi țintesc la piele, țin colți în texte grele
Parcă citesc din stele, ce îți mai plac manele
Sunt sotto că hip hop-u o să-ți placă
Când o să vrei să îl asculți el o sa tacă
Teleagă-atacă cu pumn de fier în falcă
Albinelor sunt matcă, feriți-vă, barbar ca ceata dacă
Te simt cum vrei să mă răstorni, fă bine fine
Și zbori când nu te torn când văd cum dormi pe tine
Ce straniu voi ne numiți strigoi
Voi sunteți goi în craniu, ceata lu' Pițigoi
Că dacă dai într-unu, mami-mami
Vine iarăși Afo ne ia bani ca jidanii
Furnici Coapte sunt tiranii, 2012
Cel mai nenorocit tsunami
Am patru serii 44-n fundu țevii
Boli hibride ce-ți fut nervii
Armada.. e mediu septic!
[Refren: ADN]
Ridică steaguri printre scuturi de fier
Da-n măcel ai grijă să-l fluturi pe cel
Ce-aduna vulturi pe cer
Și ceru-i purpuriu singuru' sumbru viu
Peste cel mai sur pustiu ce încă mulți nu-l știu
Ridică steaguri printre scuturi de fier
Da-n măcel ai grijă să-l fluturi pe cel
Ce-aduna vulturi pe cer
Și ceru-i purpuriu singuru' sumbru viu
Peste cel mai sur pustiu ce încă mulți nu-l știu
[Versul 2: ADN]
Sărim garduri joase prin noroi cu palme jegoase
Nenorociții ăștia nu ne vor în carne și oase
Au arme cu laser, cazarme și baze retrase
Planuri de-a băga bombe-n case și mase-n transe
E aproape miez de noapte acum, aud șoapte în drum
Viziuni după impactul dintre pleoape și pumn
Îl trag pe Aforic aproape, îi spun să mă lase-n urmă
Împreuna n-avem cum și-n față e cale lungă
Pe petale brumă, doi soldați sub lună brună
Evadați de-o lună bună, obligați să fugă-ntruna
Inima-mi curmă fuga, mă lovesc taman de asfalt
Aforic mă ridică, ma proptesc de-un castan înalt
În parc, frunzele le trădeaza pașii
Trei agenți parșivi patrulează printre copaci ca lașii
Dau jos bocancii, îl prind pe primu pe furiș
Brațele-i trosnesc prin gât, toate vertebrele în clinci
Sunt încă doi inși prinși c-un brici pe întuneric
Și-n culmea tăcerii parcă văd Memorialul Durerii
Ce-ncepe să se repete în cap, un soldat ce-a aflat
Secrete de stat și-a ajuns s-o regrete defapt
[Refren: ADN]
Ridică steaguri printre scuturi de fier
Da-n măcel ai grijă să-l fluturi pe cel
Ce-aduna vulturi pe cer
Și ceru-i purpuriu singuru' sumbru viu
Peste cel mai sur pustiu ce încă mulți nu-l știu
Ridică steaguri printre scuturi de fier
Da-n măcel ai grijă să-l fluturi pe cel
Ce-aduna vulturi pe cer
Și ceru-i purpuriu singuru' sumbru viu
Peste cel mai sur pustiu ce încă mulți nu-l știu