[Versul 1: Aforic] Azi țintesc la piele, țin colți în texte grele Parcă citesc din stele, ce îți mai plac manele Sunt sotto că hip hop-u o să-ți placă Când o să vrei să îl asculți el o sa tacă Teleagă-atacă cu pumn de fier în falcă Albinelor sunt matcă, feriți-vă, barbar ca ceata dacă Te simt cum vrei să mă răstorni, fă bine fine Și zbori când nu te torn când văd cum dormi pe tine Ce straniu voi ne numiți strigoi Voi sunteți goi în craniu, ceata lu' Pițigoi Că dacă dai într-unu, mami-mami Vine iarăși Afo ne ia bani ca jidanii Furnici Coapte sunt tiranii, 2012 Cel mai nenorocit tsunami Am patru serii 44-n fundu țevii Boli hibride ce-ți fut nervii Armada.. e mediu septic! [Refren: ADN] Ridică steaguri printre scuturi de fier Da-n măcel ai grijă să-l fluturi pe cel Ce-aduna vulturi pe cer Și ceru-i purpuriu singuru' sumbru viu Peste cel mai sur pustiu ce încă mulți nu-l știu Ridică steaguri printre scuturi de fier Da-n măcel ai grijă să-l fluturi pe cel Ce-aduna vulturi pe cer Și ceru-i purpuriu singuru' sumbru viu Peste cel mai sur pustiu ce încă mulți nu-l știu [Versul 2: ADN] Sărim garduri joase prin noroi cu palme jegoase Nenorociții ăștia nu ne vor în carne și oase Au arme cu laser, cazarme și baze retrase Planuri de-a băga bombe-n case și mase-n transe E aproape miez de noapte acum, aud șoapte în drum Viziuni după impactul dintre pleoape și pumn Îl trag pe Aforic aproape, îi spun să mă lase-n urmă Împreuna n-avem cum și-n față e cale lungă Pe petale brumă, doi soldați sub lună brună Evadați de-o lună bună, obligați să fugă-ntruna Inima-mi curmă fuga, mă lovesc taman de asfalt Aforic mă ridică, ma proptesc de-un castan înalt În parc, frunzele le trădeaza pașii Trei agenți parșivi patrulează printre copaci ca lașii Dau jos bocancii, îl prind pe primu pe furiș Brațele-i trosnesc prin gât, toate vertebrele în clinci Sunt încă doi inși prinși c-un brici pe întuneric Și-n culmea tăcerii parcă văd Memorialul Durerii Ce-ncepe să se repete în cap, un soldat ce-a aflat Secrete de stat și-a ajuns s-o regrete defapt [Refren: ADN] Ridică steaguri printre scuturi de fier Da-n măcel ai grijă să-l fluturi pe cel Ce-aduna vulturi pe cer Și ceru-i purpuriu singuru' sumbru viu Peste cel mai sur pustiu ce încă mulți nu-l știu Ridică steaguri printre scuturi de fier Da-n măcel ai grijă să-l fluturi pe cel Ce-aduna vulturi pe cer Și ceru-i purpuriu singuru' sumbru viu Peste cel mai sur pustiu ce încă mulți nu-l știu