Vant din miaza-noapte incepe sa sufle Chiar cerul isi schimba culoarea Nici orizontul nu mai exista Iar eu sunt acum doar o umbra; Hotarele astui tainic taram Nu sunt pentru mine oprelisti; Pustia-nghetata in neguri si-n vand Palatu-mi de ceti si tristete. Veacuri s-au scurs de la voievozi Iar tara lor e-acum doar parere Din gandurile mele rasar alti viteji Ce-or avea iar o faima cumplita. Sabia luce si platosi scrasnind Incant-acum duhul batranului, Martor prin timpuri si-n vraji iscusit Cand piatra-n afund, cand soim in vazduh. Chiar daca sufletul lui e liber El sta doar pe creasta muntilor-nalti Cu mainile-ajunge sus la cer Iar nourii se misca dupa cantecul sau. In rune, de stii, poti deslusi Epoca mandra ce sta sa vina Sunt munti, paduri, ape si nouri: In veac eu voi fi batranul.