Constantine Constantine,
Ma mir si ma uit la tine!
Ziua, noaptea prin padure,
Plin de roua, vai de tine!
Si daca ma uit mai bine,
Constantine, Constantine,
Neagra-i camasa pe tine!
Marioara, Marioara,
Ia camasa si mi-o spala.
Cu sapun de tamaioara.
S-o usuci in san deseara!
Si pentru atata lucru,
Marioara, Marioara,
Nu ti-ar mai putrezi trupu’!
Nu mi-e frica de nimeni, mi-e frica de mine.
De tot ce nu pot, de discursul in sine.
De noi cum eram, cand eram cand plangeam.
Ne iertam, nu uitam.
Timpu’ trecea si noi ne invarteam.
Cercu-i strans ca vorbele-n vant.
Cand tot ce a ramas e doar un cuvant.
Mi-e frica de cand spui.
Cand stiu ca vina ta nu-i.
N-ai cum sa stergi, multe pete raman.
Nu pot sa te vad, e doar ceata si fum.
Cine te minte acum.
Cine se minte oricum.
Drumul e lung, nu mi-e frica de nimeni.
Uita trecutul, m-ai invatat bine.
Cand totul se schimba tu schimba in tine.
Fara frica de nimeniii.