Soarele plange în timp ce Luna zambește
Cu lacrimi de lup, am fost suflet și trup
Înca de la început m-am dedicat total fara sa cer
Nimic din ce n-aveam, am învatat sa nu disper.
Am auzit ca vine-o vreme în care voi fi rasplatit
Pentru tot ce-am oferit sau voi avea de oferit
Am platit cand am greșit, am zambit în fata mortii,
Am dat caldura Soarelui pe liniștea noptii.
N-am de gand sa-ti intru-n gratii dumitale
Un pacient surd ce pune baza-n vorbe goale
În gerul noptii penita mea spune povești
Pe o banca, sub un felinar, pe Calea București.
Mangai suflete, cerneala se prelinge pe file,
Împraștii diamante cu parfum de zambile,
Vanez fericirea ca un leu înfometat
Ce n-are un leu în buzunar, dar se simte bogat.(soarele si luna)
Soarele si Luna, comedie și drama,
Iubirea semenilor – un tablou de pus în rama.
Avem aceeași mama – pamantul, ne cheama,
Cerul e Tatal ce ma vegheaza, nu mi-e teama! (x2)
Cerul se rupe în milioane de bucati
Plange cu stele cazatoare, care nu încap în carti,
Care se topesc în palma îndeplinind dorinte
Pe care unii la scuipa, ca pe cojile de seminte.
Ambitia e cheia, nu exista “nu pot”
Multumește-te cu putin doar cand putinu’ înseamna tot!
Visele tale sunt petale împraștiate pe asfalt
Tu visatorul motivat ce le poate lua cu-asalt.
ti-am confirmat în timp ca n-am treaba cu rapu’ lor
Un pasager clandestin pe Terra, vin din viitor
Îti vorbesc de bunatate, curajul de-a zambi iar
Fiecare problema are-o solutie la final!
Tu rupandu-te de turma vei deveni oaia neagra
Pupatorii de moaște refuza sa înteleaga
Ca n-avem același drum deși venim și plecam
În același mod, e mult mai important ce lasam.
Soarele și Luna, comedie și drama,
Iubirea semenilor – un tablou de pus în rama.
Avem aceeași mama – pamantul, ne cheama,
Cerul e Tatal ce ma vegheaza, nu mi-e teamaaa! (x2)