Nu am fost fata lu’ tata
Am muncit pentru vise, nu, nu, n-am stat degeaba
Am zis ca limita e sus, pana la stele
Dar vreau sa ajung mai sus de ele pe picioarele mele.
(Adda – Floare delicata)
Nu am fost vreo rasfatata
Desi mi-as fi dorit, asta a fost calea dreapta
Sa lupt cu mori de vant ca sa am lumea toata
Sa iubesc si sa rad, chiar daca viata-i nedreapta.
Dar, mama, uneori, cand ma bate vantul
As vrea sa fii aici si sa rupi pamantul
Cand obosesc pe drumul spre steaua mea.
Uneori as vrea sa fiu doar o floare delicata
Pe care nimeni n-a ranit-o niciodata
Cu inima intreaga si curata.
Uneori as da orice doar sa nu mai fiu de piatra
Si daca-s piatra sa fiu nestemata
La fel ca o floare delicataaa.
Stiu ca nu-s nemuritoare
Si ca viata-i prea scurta si ca uneori doare
Dar vreau sa las in urma doar campie si soare
Unii zic ca-s nebuna ca-s asa visatoare.
Inca un pas si sunt tot mai aproape de alta realitate
Pe campii colorate
Si simt cum imi cresc pe tot trupul petale
Si miros a lumina, nu a lacrimi amare.
Dar, mama, uneori, cand ma bate vantul
As vrea sa fii aici si sa rupi pamantul
Cand obosesc pe drumul spre steaua mea.
Uneori as vrea sa fiu doar o floare delicata
Pe care nimeni n-a ranit-o niciodata
Cu inima intreaga si curata.
Uneori as da orice doar sa nu mai fiu de piatra
Si daca-s piatra sa fiu nestemata
La fel ca o floare delicataaa.
Inca un dans si ajung acasa
Unde iarba creste deasa
Unde infloresc campiile.
Unde-i numai primavara
Asta-i singura comoara
Ce-mi apare in toate visele.
Uneori as vrea sa fiu doar o floare delicata
Pe care nimeni n-a ranit-o niciodata
Cu inima intreaga si curata.
Uneori as da orice doar sa nu mai fiu de piatra
Si daca-s piatra sa fiu nestemata
La fel ca o floare delicataaa.